Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
LEGALIZÁT, -Ă, legalizați, -te, adj. Devenit legal, întărit prin autentificare; autentificat. – V. legaliza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LEGALIZÁT adj. (JUR.) 1. autentificat, întărit. (Act ~.) 2. consfințit, oficializat. (O legătură ~ prin căsătorie.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
LEGALIZÁ, legalizez, vb. I. Tranz. A atesta autenticitatea; a da formă legală unui act, unui document. ♦ A da caracter legal unui fapt, unei situații, a face să fie recunoscut în mod oficial. – Din fr. légaliser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A LEGALIZÁ ~éz tranz. 1) (acte, scrisori, semnături) A califica drept legal (prin aplicarea unei ștampile); a face să fie valabil; a autentifica; a certifica; a întări. 2) (situații, stări de lucruri) A face să fie legal; a aduce în conformitate cu legile; a consimți. /<fr. légaliser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LEGALIZÁ vb. I. tr. A da valabilitate, formă legală (unui act). [Cf. fr. légaliser].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LEGALIZÁ vb. tr. a da valabilitate, formă legală (unui act). (< fr. légaliser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LEGALIZÁ vb. (JUR.) 1. a autentifica, a întări, (înv.) a protocoli. (A ~ un act.) 2. v. reglementa. 3. a consfinți, a oficializa. (Și-au ~ legătura prin căsătorie.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
legalizá vb., ind. prez 1 sg. legalizéz, 3 sg. și pl. legalizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink