LEGIUITÓR, -OÁRE, legiuitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care legiuiește sau legiferează. [Pr.: -giu-i-] – Legiui + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LEGIUITÓR adj., s. 1. adj. v. legislativ. 2. s. legis-lator.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
legiuitór adj. m., s. m. (sil. -giu-), pl. legiuitóri; f. sg. și pl. legiuitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LEGIUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană în drept să legifereze. /a legiui + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink