Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: legăna (verb tranzitiv) , legănare (substantiv feminin)   
LEGĂNÁRE, legănări, s. f. Acțiunea de a (se) legăna și rezultatul ei; clătinare, balansare, legănătură. – V. legăna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LEGĂNÁRE s. 1. v. balansare. 2. v. bălăbănire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
legănáre s. f., g.-d. art. legănării; pl. legănări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LEGĂNÁ, leágăn, vb. I. 1. Tranz. A mișca lin într-o parte și în alta un copil (cu leagănul sau cu brațele) pentru a-l adormi. ♦ Refl. Fig. A se lăsa purtat, amăgit de speranțe deșarte. 2. Tranz. și refl. A (se) mișca într-o parte și în alta; a (se) clătina, a (se) balansa. ♦ Refl. A se da în leagăn (4). 3. Refl. (Despre oameni) A mișca ritmic (în mers, în pas de dans etc.). – Probabil lat. *liginare (< ligare „a lega”).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A LEGĂNÁ légăn tranz. 1) (copii) A mișca lin, într-o direcție și în alta (pe brațe sau în leagăn) pentru a liniști sau a adormi. 2) A face să se legene; a balansa. /<lat. liginare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE LEGĂNÁ mă légăn intranz. 1) A se mișca ușor dintr-o parte în alta; a se cumpăni; a se agita; a se clătina; a se cutremura. 2) (despre persoane) A se mișca ritmic, plecându-se puțin (în timpul mersului sau al dansului). 3) A se da în leagăn. 4) fig. (despre persoane) A-și face iluzii; a fi pradă unor vise sau unor promisiuni deșarte; a se iluziona. /<lat. liginare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LEGĂNÁ vb. 1. (reg.) a sălta, (Transilv.) a țuțula. (A ~ un copil mic pentru a-l adormi.) 2. (reg.) a (se) dăina, a (se) hinta, a (se) huțuța, (prin Munt. și Transilv.) a (se) scârciumi. (Se ~ în grădină.) 3. (Transilv.) a țuțula. (Îi ~ în scrân-ciob.) 4. v. balansa. 5. v. bălăbăni.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
LEGĂNÁ vb. v. codi, ezita, pregeta, șovăi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
legăná vb., ind. prez. 1 sg. leágăn/légăn, 2 sg. légeni, 3 sg. și pl. leágănă; conj. prez. 3 sg. și pl. légene
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)