LELICÚȚĂ, lelicuțe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui lelică. – Lelică + suf. -uță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LELICÚȚĂ s. v. leliță, țățică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lelicúță s. f., g.-d. art. lelicúței; pl. lelicúțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink