LEUCOCÍT s. n. v. leucocită.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LEUCOCÍT s.n. v. leucocită.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LEUCOCÍTĂ, leucocite, s. f. Globulă albă din sânge, care are un rol important în protejarea organismului împotriva microbilor. [Pr.: le-u-. – Var.: leucocít s. n.] – Din fr. leucocyte.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LEUCOCÍTĂ ~e f. Celulă de sânge (globulă albă) care apără organismul împotriva microbilor. [Sil. le-u-] /<fr. leucocyte
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LEUCOCÍTĂ s.f. Element corpuscular al sângelui, cu funcție fagocitară de apărare a organismului; globulă albă. [Pron. le-u-, var. leucocit s.n. / < fr. leucocyte, cf. gr. leukos – alb, kytos – celulă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LEUCOCÍTĂ s. (ANAT.) globulă albă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
leucocítă s. f. (sil. le-u-), pl. leucocíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink