LICÉU, licee, s. n. Școală de cultură generală, în care sunt admiși absolvenți ai școlilor generale și unde se predau cunoștințele necesare continuării studiilor în învățământul superior sau diverse specialități pentru pregătirea cadrelor medii. – Din fr. lycée, lat. lyceum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LICÉU s.n. 1. Grădină din Atena, unde Aristotel preda filozofia sa. 2. Școală medie de cultură generală; școală secundară. [< fr. lycée, cf. gr. lykeion].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LICÉU s. n. ciclu în sistemul de învățământ, superior școlii generale. (< fr. lycée, lat. lyceum)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LICÉU s. școală secundară, (înv.) colegiu, (înv., în Transilv. și Ban.) gimnaziu.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
licéu (licée), s. n. – Colegiu, gimnaziu. – Mr. lichiu. Fr. lycée (mr. din ngr. λύϰειον). – Der. liceal, adj. (secundar); licean, s. m. (elev de liceu).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
licéu s. n., art. licéul; pl. licée
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LICÉU ~e n. Ciclu de învățământ superior gimnaziului. /<fr. lycée, lat. lyceum
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink