LICURÍN, licurini, s. m. Varietate de chefal afumat. [Var.: licorín s. m.] – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
licurín (licuríni), s. m. – Varietate de chefal. Ngr. λυϰορρίνι (Cihac, II, 669; Tiktin), cf. tc. likorinoz.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
licurín s. m., pl. licuríni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LICURÍN ~i m. Chefal afumat. /<ngr. likorini
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink