LINGÓU, lingouri, s. n. Bloc de metal sau de aliaj, obținut prin turnare în lingotieră, care urmează să fie prelucrat ulterior. – Din fr. lingot.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LINGÓU s.n. Bloc de metal sau de aliaj obținut prin turnare într-o lingotieră. [< fr. lingot].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LINGÓU s. n. bloc de metal sau aliaj obținut prin turnare într-o lingotieră. (< fr. lingot)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LINGÓU s. bară, (înv.) drug, șină. (Un ~ de aur.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lingóu s. n., art. lingóul; pl. lingóuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LINGÓU ~ri n. Masă de metal sau de aliaj turnat. /<fr. lingot
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink