LITÍGIU, litigii, s. n. Conflict între persoane, instituții, state etc. care poate forma obiectul unui proces, unui arbitraj etc. – Din fr. litige, lat. litigium.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LITÍGIU s.n. Conflict, ciocnire de interese care poate constitui obiectul unui proces. [Pron. -giu, pl. -ii, -uri. / cf. fr. litige, lat. litigium].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LITÍGIU s. n. conflict, diferend care poate constitui obiectul unui proces, al unui arbitraj etc. (< fr. litige, lat. litigium)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LITÍGIU s. 1. v. controversă. 2. v. neînțelegere.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
litígiu s. n. [-giu pron. -giu], art. litígiul; pl. litígii, art. litígiile (sil. -gi-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LITÍGIU ~i n. jur. Conflict care poate fi supus pentru rezolvare unui organ de jurisdicție. [Sil. -giu] /<fr. litige, lat. litigium
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink