LÓBODĂ, (rar) lobode, s. f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee anuale, dintre care una, cu frunzele comestibile, este cultivată (Atriplex hortensis). ◊ Expr. (Pop.) A se plimba (sau a umbla) ca vodă prin lobodă = a umbla fără grijă (dându-și importanță). – Din sl. loboda.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LÓBODĂ s. (BOT.) 1. (Atriplex hortensis) (reg.) știr. 2. (Chenopodium album) (reg.) piciorul-caprei.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
LÓBODĂ s. v. spanac-porcesc, spanac-sălbatic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lóbodă (lóbode), s. f. – Plantă, Atriplex hortensis, Atriplex nitens. – Mr., megl. lobudă. Sl. (bg., sb., slov., rut.) loboda (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Miklosich, Lexicon, 341; Cihac, II, 175; Conev 47), cf. ngr. λομποτή, mag. laboda. Căutarea în idiomuri anterioare istr. (Lahovary 333) este nelalocul său. După Lokotsch 1284, din tc. labada.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
lóbodă s. f., g.-d. art. lóbodei; pl. lóbode
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LÓBODĂ ~e f. 1) Plantă erbacee care crește pe marginea drumurilor și în semănături. ◊ A se plimba (sau a umbla) ca vodă prin ~ a umbla îngâmfat și fără griji, crezându-se persoană importantă. 2) Plantă erbacee cu frunze de culoare galbenă sau roșie, comestibile. /<sl. loboda
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink