LONGITÚDINE, longitudini, s. f. Distanță în grade, măsurată pe ecuator, dintre meridianul care trece printr-un punct oarecare de pe glob și primul meridian (meridianul 0, care trece prin Greenwich), constituind una dintre cele două coordonate geografice. ◊ Longitudine cerească = una dintre coordonatele ecliptice. – Din fr. longitude, lat. longitudo, -inis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LONGITÚDINE s.f. 1. Distanță unghiulară a unui punct de pe glob față de primul meridian (de la Greenwich). 2. Distanță unghiulară a unui astru față de un plan meridian luat ca origine. [Cf. it. longitudine, fr. longitude, lat. longitudo – lungime].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LONGITÚDINE s. f. poziție în grade a unui punct de pe glob sau a unui astru față de un plan meridian de referință. (< it. longitudine, fr. longitude, lat. longitudo)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
longitúdine s. f., g.-d. art. longitúdinii; pl. longitúdini
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LONGITÚDINE ~i f. 1) Coordonată sferică a unui punct de pe suprafața terestră. 2) Distanță unghiulară, măsurată în grade, a unui punct de pe glob, față de primul meridian. /<fr. longitude, lat. longitudo, ~inis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink