LOPĂTÁR, lopătari, s. m. I. 1. Vâslaș, barcagiu. 2. Lucrător cu lopata. II. Pasăre migratoare din grupul picioroangelor (3), de culoare albă, cu ciocul lung și lat ca o lopată și cu un moț de pene pe cap; cosar (Platalea leucorodia). – Lopată + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LOPĂTÁR s. 1. v. barcagiu. 2. (ORNIT.; Platalea leucorodia) (rar) cosar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lopătár s. m., pl. lopătári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LOPĂTÁR1 ~i m. Persoană care conduce o luntre cu ajutorul lopeților; vâslaș; barcagiu; luntraș. /Din lopată
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LOPĂTÁR2 ~i m. Pasăre migratoare de culoare albă, cu ciocul asemănător unei lopeți și cu un moț în vârful capului. /lopată + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink