LÓZIE, lozii, s. f. Specie de salcie sau de răchită din ale cărei ramuri se fac împletituri. – Din ucr. lozá.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LÓZIE s. 1. v. răchită. 2. v. salcie. 3. v. răchită roșie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
LÓZIE s. v. salcie, salcie pletoasă, salcie plângătoare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lózie (lózii), s. f. – Mlajă, răchită (Salix cinerea, Salix purpurea). – Var. loză. Sl. lozije (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Cihac, II, 177; Tiktin); var., prin confuzie cu sl. loza „viță de vie”, cf. bg., sb., slov., rus. loza „lăstar”. De aici dubletul loază, s. f. (lăstar; pungaș, ticălos). – Der. lozi, vb. (Olt., a face șmecherii); loznicior (var. loznișor, lăsnicior, lasnicor), s. m. (umbra-nopții, Solanum dulcamara), cf. bg. lozna „de vie”, sb. lozica „lăstar”, loznica „viță sălbatică”.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
lózie s. f. (sil. -zi-e), art. lózia (sil. -zi-a), g.-d. art. lóziei; pl. lózii, art. lóziile (sil. -zi-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LÓZIE ~i f. 1) Arbust asemănător cu salcia, cu ramuri lungi, subțiri și flexibile. 2) Ramură a acestui arbust din care se împletesc diferite obiecte (coșuri, scaune etc.); mlajă; răchită. /<sl. lozije, ucr. loza
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink