LÚPĂ, lupe, s. f. 1. Instrument optic alcătuit dintr-o lentilă convergentă sau dintr-un ansamblu convergent de lentile care, fiind așezate în fața unui obiect, dau o imagine mărită a acestuia. 2. (În siderurgie) Bucată de oțel buretos amestecat cu zgură, obținută prin anumite procedee metalurgice. – Din fr. loupe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LÚPĂ s.f. 1. Instrument optic format dintr-o lentilă convergentă, folosit la examinarea obiectelor foarte mici. 2. (Metal.) Lentilă (2). 3. Umflătură apărută sub piele. ♦ Excrescență lemnoasă care apare pe trunchiul sau pe crengile arborilor. [< fr. loupe].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LÚPĂ s. f. 1. instrument optic dintr-o lentilă convergentă, servind la examinarea obiectelor de dimensiuni foarte mici, a inscripțiilor etc. 2. (metal.) lentilă (2). 3. umflătură apărută sub piele. ◊ excrescență lemnoasă care apare pe trunchiul sau pe crengile arborilor. (< fr. loupe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
lúpă s. f., g.-d. art. lúpei; pl. lúpe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LÚPĂ ~e f. Instrument optic constând dintr-o lentilă convergentă care formează imagini virtuale mărite ale obiectelor cercetate. /<fr. loupe
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink