Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
LĂCRIMÁRE, lăcrimări, s. f. Faptul de a lăcrima. [Var.: lăcrămáre s. f.] – V. lăcrima.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LĂCRIMÁRE s. v. plânset.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lăcrimáre s. f. (sil. -cri-), g.-d. art. lăcrimării; pl. lăcrimări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LĂCRIMÁ, lăcrimez, vb. I. 1. Intranz. (Despre oameni) A-i curge lacrimile (de durere, jale, înduioșare etc.); a plânge (ușor), a lăcrima. 2. Intranz. și refl. (Despre ochi) A se umple (continuu) de lacrimi (ca urmare a unei dureri, a înduioșării, a unei boli etc.); a (se) înlăcrima. [Var.: lăcrămá vb. I.] – Din lat. lacrimare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LĂCRIMÁR, lăcrimare, s. n. (Arh.) Proeminență la cornișa unui acoperiș care împiedică prelingerea pe zidul construcției a apei de ploaie; piesă de lemn ori de metal fixată în același scop pe partea exterioară de la cerceveaua ușilor și a ferestrelor. – Lăcrima + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A LĂCRIMÁ ~éz intranz. 1) (despre oameni) A plânge (ușor) cu lacrimi; a fi năpădit de lacrimi. 2) (despre ochi) A secreta încontinuu lacrimi (din cauza unei dureri sau a unor emoții); a se umple de lacrimi. [Sil. lă-cri-] /<lat. lacrimare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LĂCRIMÁR ~e n. Profil arhitectural de dimensiuni, amplasat la cornișa unui acoperiș pentru a împiedica prelingerea pe zidul construcției a apei. /a lăcrima + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LĂCRIMÁ vb. v. plânge.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
LĂCRIMÁR s. (CONSTR.) picurar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lăcrimá vb (sil. -cri-), ind. prez. 1 sg. lăcriméz, 3 sg. și pl. lăcrimeáză; con. prez. 3 sg. și pl. lăcriméze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
lăcrimár s. n. (sil. -cri-), pl. lăcrimáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink