LĂSTÚN, lăstuni, s. m. Pasăre migratoare mică, asemănătoare cu rândunica (Delichon urbica). ♦ Lăstun de apă (sau de mal) = pasăre migratoare cu penajul cenușiu-cafeniu pe spate și alb pe abdomen, care trăiește pe lângă ape (Riparia riparia). ♦ Expr. (Adverbial) A sta lăstun pe capul cuiva = a plictisi pe cineva, a se ține scai de cineva. [Var.: (pop.) lostún s. m.] – Din sl. lastunŭ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LĂSTÚN s. (ORNIT.) 1. (Delichon urbica) (reg.) rândunică. 2. (Apus apus) (prin Bucov.) rândunea, rândunică-de-fereastră. 3. lăstun-de-mal (Riparia riparia) = (reg.) rândunică-de-apă, rândunică-de-lut, rândunică-de-pământ, rândunică-de pârâu, rândunică-de-ploaie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lăstún (lăstúni), s. m. – Pasăre, Hirundo rustica. Sl. lastunŭ, lastuna (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Cihac, II, 166; Conev 54; DAR; Tiktin), era numele unei specii de rîndunică, cf. sl. lastovica „rîndunică”, bg., rus. lastovica, sb., cr. lastavica, Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 287, credea că acest cuvînt ar fi dacic, cf. alb. loš (cf. și Philippide, II, 720).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
lăstún s. m., pl. lăstúni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LĂSTÚN ~i m. Pasăre migratoare de talie mică, asemănătoare cu rândunica, dar cu coada mai puțin bifurcată și cu o pată albă pe ea. ◊ A sta ~ pe capul cuiva a deranja pe cineva (cu rugăminți insistente); a nu da pace cuiva. /<sl. lastunu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LĂSTUN-MÁRE s. v. drepnea.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
LĂSTUN-NÉGRU s. v. drepnea.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink