LĂUTOÁRE, lăutori, s. f. (Reg.) Lăut, lăutură; apă (fiartă cu leșie) pentru spălat pe cap. [Pr.: lă-u-] – Lăut + suf. -oare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LĂUTOÁRE s. v. urechea-iepurelui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lăutoáre s. f. (sil. lă-u-), g. -d. art. lăutórii; pl. lăutóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink