MÁGMĂ, magme, s. f. Masă minerală fluidă și incandescentă din interiorul scoarței pământului, alcătuită din silicați. – Din fr. magma
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MÁGMĂ s.f. 1. Masă lichidă din interiorul Pământului prin întărirea căreia se formează rocile eruptive. 2. (Med.) Masă gelatinoasă rezultată din necrozarea sau topirea unor țesuturi. [< fr. magma, cf. gr. magma – pastă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MÁGMĂ s. f. 1. masă incandescentă fluidă sau vâscoasă din interiorul Pământului, care prin solidificare formează rocile magmatice. 2. (med.) masă gelatinoasă rezultată din necrozarea sau topirea unor țesuturi. (< fr., gr. magma)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MÁGMĂ s. (GEOL.) topitură. (~ vulcanică.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mágmă s. f., g.-d. art. mágmei; pl. mágme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MÁGMĂ ~e f. Masă minerală incandescentă, fluidă sau vâscoasă, aflată în interiorul scoarței terestre, care, ieșind la suprafață și solidificându-se, formează rocile eruptive. /<fr. magma
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink