MANDRÍL, mandrili, s. m. Specie de maimuță din Africa Ecuatorială, cu coada scurtă, cu față colorată în albastru și roșu și blană măslinie-brună. (Cynochephalus mormon) – Din fr. mandrill.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MANDRÍL s.m. Maimuță mare originară din Guineea, cu coada mică, cu fața de culoare albastră, nasul roșu și blana galbenă. [< fr. mandrill].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MANDRÍL s. m. maimuță cinocefală din Africa, cu coada mică, cu fața de culoare albastră, nasul roșu și blana galbenă. (< fr. mandrill)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
mandríl s. m., pl. mandríli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MANDRÍL ~i m. Maimuță de talie mare din familia pavianilor, cu coadă scurtă și cu blană brună-măslinie. /<fr. mandrill
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink