MARGRAFIÁT, margrafiate, s. n. 1. Domeniu al unui margraf. 2. Demnitatea de margraf. [Pr.: -fi-at. – Var.: margraviát s. n.] – Din fr. margraviat. Cf. marcgraf.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MARGRAFIÁT s.n. Demnitate, domeniul unui margraf. [Pron. -fi-at, var. margraviat s.n. / cf. fr. margrafiat, it. margraviato].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MARGRAFIÁT s. n. demnitate de margraf; domeniu al unui margraf. (< fr. margraviat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
margrafiát s. n. (sil. -fi-at), pl. margrafiáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MARGRAVIÁT s. n. v. margrafiat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MARGRAVIÁT s.n. v. margrafiat.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MARGRAVIÁT s. (IST.) marchizat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink