MÁRKER, markere, s. n. Creion special, diferit colorat și fluorescent, cu care se subliniază anumite pasaje sau cuvinte într-un text. [Pr.: -căr] – Din engl. marker.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) | Permalink
MARKER [MÁR-CĂR] s. m. 1. genă mutantă cu efecte fenotipice detectabile, cu localizare cunoscută, care permite localizarea altor gene. 2. particularitate morfologică ce permite identificarea corectă a unui cromozom. ◊ cromozom diferit de omologul său printr-o asemenea particularitate. 3. factor de mare frecvență la suferinzii de o anumită afecțiune, servind pentru identificarea unei populații bolnave în cadrul populației generale. (< engl. marker)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
márker (creion) (angl.) [er pron. ăr] s. n., pl. márkere
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink