MARMORÉU, -ÉE, marmorei, -ee, adj. (Rar) Marmorean. – Din lat. marmoreus, it. marmoreo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MARMORÉU, -ÉE adj. (Rar) Marmorean. [Pron. -reu, -re-e. / < lat. marmoreus, it. marmoreo].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MARMORÉU, -ÉE adj. marmorean. (< lat. marmoreus, it. marmoreo)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MARMORÉU adj. v. marmorean.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
marmoréu adj. m., pl. marmoréi; f. sg. și pl. marmorée
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink