MARTENSÍTĂ s. f. Constituent structural din aliaj fier-carbon la oțelurile călite. – Din fr. martensite.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MARTENSÍTĂ s.f. (Tehn.) Constituent al oțelului. [< fr. martensite].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MARTENSÍTĂ s. f. constituent structural al oțelurilor călite, cu o densitate foarte mare. (< fr. martensite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
martensítă s. f., g.-d. art. martensítei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink