MASTOÍDĂ, mastoide, s. f., adj. 1. S. f. Fiecare dintre cele două proeminențe ale osului temporal, situate dinapoia urechii. 2. Adj. (Rar) Care ține de mastoidă (1), care se referă la mastoidă. – Din fr. mastoïde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MASTOÍDĂ adj. apofiză ~ă (și s. f.) = fiecare dintre cele două proeminențe ale osului temporal situate îndărătul urechii. (< fr. mastoïde)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
mastoídă s. f., adj. f., g.-d. art. mastoídei; pl. mastoíde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MASTOÍDĂ ~e f. Fiecare dintre cele două proeminențe ale osului temporal de după ureche. ◊ Apofiză ~ proeminență a osului de după ureche. /<fr. mastoïde
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MASTOÍD, -Ă adj. Apofiză mastoidă (și s.f.) = fiecare dintre proeminențele osului temporal situate îndărătul urechii. [Pron. -to-id. / < fr. mastoïde, cf. gr. mastos – mamelă, eidos – aspect].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MASTOÍD adj. (ANAT.) mastoidian. (Mușchi ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink