MATERIALITÁTE s. f. Însușirea de a fi material, de a avea existență materială; natura materială a ceva. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. matérialité, germ. Materialität.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MATERIALITÁTE f. Starea, caracterul material al lucrurilor. [Sil. -ri-a-] /<fr. matérialité, germ. Materialität
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MATERIALITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este material, a ceea ce există independent de conștiință și în afara ei. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. matérialité].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MATERIALITÁTE s. f. caracterul a ceea ce este material, obiectiv; natura materială a ceva. (< fr. matérialité, germ. Materialität)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
Materialitate ≠ imaterialitate
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
materialitáte s. f. (sil. -ri-a-), g.-d. art. materialității
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink