MEDIEVÁL, -Ă, medievali, -e, adj., s. f. pl. 1. Adj. Care aparține evului mediu, privitor la evul mediu, al evului mediu. ♦ (Substantivat) Om din evul mediu. 2. S. f. pl. (Tipogr.) Litere care imită scrierea din evul mediu. [Pr.: -di-e-] – Din fr. médiéval.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MEDIEVÁL, -Ă adj. Referitor la evul mediu, din evul mediu. // s.m. Om din evul mediu. // s.f.pl. Litere de tipar care imită scrisul colțuros și strâns legat al evului mediu. [Pron. -di-e-. / < fr. médiéval, cf. lat. medium – de mijloc, aevum – epocă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MEDIEVÁL, -Ă I. adj. referitor la evul mediu. II. s. f. pl. litere de tipar cu piciorușele de formă triunghiulară, care imită scrisul colțuros și strâns legat al evului mediu. (< fr. médiéval)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
medievál adj. m. (sil. -di-e-), pl. medieváli; f. sg. medieválă, pl. medievále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MEDIEVÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de evul mediu; propriu evului mediu. [Sil. -di-e-] /<fr. médiéval
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
medievále s. f. pl. (sil. -di-e-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink