MEFIÉNT, -Ă, mefienți, -te, adj. (Livr.) Neîncrezător; bănuitor. [Pr.: -fi-ent] – Din fr. méfiant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MEFIÉNT, -Ă adj. (Franțuzism) Neîncrezător. [Pron. -fi-ent. / cf. fr. méfiant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MEFIÉNT, -Ă adj. neîncrezător, bănuitor. (< fr. méfiant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
mefiént adj. m. (sil. -fi-ent), pl. mefiénți; f. sg. mefiéntă, pl. mefiénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink