MEGLENOROMẤN, -Ă, meglenoromâni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația romanică aflată în sudul Peninsulei Balcanice, în regiunea Meglen. 2. Adj. Care aparține meglenoromânilor (1) sau limbii lor, privitor la meglenoromâni. ♦ (Substantivat, f.) Idiom vorbit de meglenoromâni și care reprezintă un dialect al limbii române. – Meglen (n. pr.) + român.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MEGLENOROMÂN s., adj. v. meglenit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
meglenoromân s. m., adj. m. (sil. -gle-) român
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MEGLENOROMÂN1 ~ă (~i, ~e) Care ține de meglenoromâni; propriu meglenoromânilor. /Meglen n. pr. + român
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MEGLENOROMÂN2 ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care face parte din populația românească din regiunea Meglen (Grecia) sau este originară din Meglen. /Meglen n. pr. + român
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink