MÉMBRU, -Ă s.m. și f. Cel care face parte dintr-o asociație, dintr-o organizație socială, politică sau culturală, dintr-o alianță etc. [< lat. membrum, cf. fr. membre].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
mémbru (persoană, parte a unei expresii matematice) s. m., art. mémbrul; pl. mémbri, art. mémbrii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
mémbru (anat., lingv.) s. n., art. mémbrul; pl. mémbre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MÉMBRU2 ~i m. 1) Persoană considerată ca fiind parte componentă a unei comunități. 2) Unitate, organizație sau stat, luat ca parte componentă (a unei organizații, asociații sau alianțe). 3) Parte a unei ecuații sau inegalități matematice. /<lat. membrum, fr. membre
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
cárte de mémbru s. f. + prep. + s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink