MERCÚRIC, -Ă, mercurici, -ce, adj. (Despre compușii mercurului) Care conține un ion de mercur bivalent. – Din fr. mercurique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MERCÚRIC, -Ă adj. (Despre sărurile de mercur) Care conține mercur bivalent. [Cf. fr. mercurique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MERCÚRIC, -Ă adj. (despre compușii mercurului) care conține mercur bivalent. (< fr. mercurique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
mercúric adj. m., pl. mercúrici; f. sg. mercúrică, pl. mercúrice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MERCÚRIC ~că (~ci, ~ce) (despre săruri) Care conține mercur bivalent; cu mercur bivalent în componență. /<fr. mercurique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink