MERLÍN s. n. 1. coardă subțire alcătuită din trei fire de in sau de cânepă răsucite împreună, servind la matisarea parâmelor. 2. ciocan pentru asomarea animalelor la abator. (< fr. merlin)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
merlín s. n., pl. merlíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink