MESALÍNĂ, mesaline, s. f. (Livr.) Femeie d********ă. – Din fr. messaline.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MESALÍNĂ s.f. (Liv.) Femeie d********ă. [< fr. messaline, cf. Mesalina, soția împăratului Claudiu, vestită pentru d*********a sa].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MESALÍNĂ s. f. femeie d********ă. (< fr. messaline)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
mesalínă s. f., g.-d. art. mesalínei; pl. mesalíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink