MESÁPIC, -Ă, mesapici, -ce, adj. Care aparține mesapilor, privitor la mesapi. – Mesapi + suf. -ic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
mesápic adj. m., pl. mesápici; f. sg. mesápică, pl. mesápice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink