MESCHÍN, -Ă, meschini, -e, adj. 1. Preocupat de interese mărunte. ♦ Lipsit de generozitate, de noblețe sufletească, mic la suflet, egoist, josnic, murdar. ♦ Care arată sau trădează lipsă de generozitate, de noblețe sufletească, micime sufletească. Interese meschine. 2. (Mai ales despre abstracte), Lipsit de importanță; neînsemnat, mărunt, banal. 3. (Despre construcții, părți de construcții etc.) Sărăcăcios. ♦ Lipsit de măreție; mic. – Din fr. mesquin.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MESCHÍN adj. 1. Zgârcit, mic la suflet, preocupat de interese mărunte; egoist. 2. Mic, neînsemnat; lipsit de grandoare. [Cf. fr. mesquin, it. meschino].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MESCHÍN adj. 1. preocupat de interese personale mărunte; mic la suflet, egoist; josnic, murdar. 2. mic, neînsemnat; lipsit de valoare, modest. (< fr. mesquin)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MESCHÍN adj. 1. (fig.) mic. (Om ~ la suflet.) 2. (fig.) îngust, limitat, mărginit, obtuz, redus, strâmt. (Un spirit ~.) 3. v. egoist. 4. banal, mărunt, neînsemnat. (Interese ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MESCHÍN adj. v. sărăcăcios, umil.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MESCHÍN s., adj. v. avar, calic, zgârcit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Meschin ≠ generos, mărinimos
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
meschín (meschínă), adj. – Cărpănos. It. meschino, cf. fr. mesquin. – Der. meschinătate, s. f.; meschinărie, s. f., din fr. mesquinerie.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
meschín adj. m., pl. meschíni; f. sg. meschínă, pl. meschíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MESCHÍN ~ă (~i, ~e) 1) Care urmărește interese personale mărunte; preocupat de interese neînsemnate. 2) Care denotă lipsă de noblețe sufletească; lipsit de generozitate; mărunt. 3) Care manifestă lipsă de importanță; lipsit de valoare; neînsemnat. /<fr. mesquin
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink