MÉSĂ, mese, s. f. (La catolici și luterani) Liturghie. – Din it. messa, fr. messe, germ. Messe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MÉSĂ s.f. 1. Liturghie, la catolici. 2. Compoziție polifonică religioasă, care se cântă cu sau fără acompaniament instrumental în bisericile romano-catolice în cadrul liturghiei; misă. [< it. messa, cf. germ. Messe, fr. messe < lat. bis. missa].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MÉSĂ s. f. sacrificiu al corpului și sângelui lui Cristos, conceput de teologia catolică și ortodoxă ca reînnoit de preot în altar; liturghie. (< it. messa, fr. messe, germ. Messe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MÉSĂ s. v. misă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MÉSĂ s. v. liturghie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mésă (religie) s. f., g.-d. art. mései; pl. mése
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MÉSĂ ~e f. rel. 1) Liturghie la catolici. 2) Compoziție muzicală religioasă care se cântă în bisericile romano-catolice la liturghie. /<it. messa, fr. messe, germ. Messe
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink