METASTABÍL, -Ă, metastabili, -e, adj. (Despre echilibru) Care aparent este stabil, dar care la cea mai ușoară perturbație exterioară se distruge. – Din fr. métastable (după stabil).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
METASTABÍL, -Ă adj. 1. (Despre o stare de echilibru) Care se distruge la o ușoară perturbație. 2. (Despre un nivel energetic) Care are o viață relativ lungă. [Cf. fr. métastable].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
METASTABÍL, -Ă adj. 1. (fiz.; despre echilibru) aparent stabil, dar care se distruge la o ușoară perturbație exterioară. 2. (despre un nivel energetic) care are o viață relativ lungă. (< fr. métastable)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
metastabíl adj. m. (sil. mf. -sta-) stabil
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink