METEÓRIC, -Ă, meteorici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține meteorilor (1), referitor la meteori. ◊ Apă meteorică = apă care provine din precipitațiile atmosferice. 2. Adj. Care ține de meteori (2), privitor la meteori. ♦ Fig. Care se ivește pe neașteptate, produce o puternică impresie și trece repede; trecător; efemer. 3. S. f. Capitol al astronomiei care se ocupă cu studiul meteoriților. [Pr.: -te-o-] – Din fr. météorique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
METEÓRIC, -Ă adj. Al meteorilor, provenit dintr-un meteor. ♦ (Fig.) Care se ivește pe neașteptate; uimitor; trecător, efemer. [Pron. -te-o-. / < fr. météorique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
METEÓRIC, -Ă adj. 1. referitor la meteori, din meteori. ♦ apă ~ă = apă provenită din precipitații atmosferice. 2. (fig.) care se ivește pe neașteptate; trecător, efemer. (< fr. météorique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
meteóric adj. m. (sil. -te-o-), pl. meteórici; f. sg. meteórică, pl. meteórice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
METEÓRIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de meteori; propriu meteorilor. Apă ~că. 2) Care apare pe neașteptate și dispare repede; cu apariție bruscă și dispariție rapidă. [Sil. -te-o-] /<fr. météorique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink