METÓPIC, -Ă, metopici, -ce, adj. (Anat.) Frontal. – Din fr. métopique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
METÓPIC, -Ă adj. Care aparține părții anterioare a craniului (frontal). [< fr. métopique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
metópic adj. m., pl. metópici; f. sg. metópică, pl. metópice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink