MEZENTÉR, mezentere, s. n. Foiță a peritoneului care învelește și leagă intestinul de peretele posterior al abdomenului și în care se găsesc vase sangvine și limfatice, nervi și ganglioni limfatici; prapur. – Din lat. mesentherium, fr. mésentère.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MEZENTÉR s.n. Membrană care leagă intestinul subțire de peretele posterior al abdomenului. [< lat. mesentherium, fr. mésentère, cf. gr. mesos – mijlociu, enteron – intestin].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MEZENTÉR s. n. îndoitură a peritoneului care fixează organele digestive de peretele posterior al abdomenului. (< fr. mésentère, lat. mesenterium)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MEZENTÉR s. (ANAT.) mezoblast, (pop.) prapur, (înv.) bezărău, bezer.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mezentér s. n. (sil. mf. mez-), pl. mezentére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MEZENTÉR ~e n. Membrană a peritoneului care acoperă intestinul subțire și îl fixează de peretele abdominal. /<lat. mezentherium, fr. mésentere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink