MEȘTEȘUGÓS, -OÁSĂ, meșteșugoși, -oase, adj. (Înv. și pop.) Iscusit, îndemânatic, abil. – Meșteșug + suf. -os.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
meșteșugós adj. m., pl. meșteșugóși; f. sg. meșteșugoásă, pl. meșteșugoáse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MEȘTEȘUGÓS ~oásă (~óși, ~oáse) înv. pop. Care se pricepe la orice meșteșug; care vădește meșteșug; îndemânatic; iscusit; dibaci; abil. /meșteșug + suf. ~os
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink