MIEL, miei, s. m. Puiul (mascul al) oii, în primele luni de la naștere. ◊ Zăpada (sau omătul) mieilor zăpada care cade uneori primăvara târziu. ♦ Blana prelucrată a puiului oii; carnea acestui animal. – Din lat. agnellus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MIEL- v. mielo-.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MIEL s. (ZOOL.) (prin Mold.) bârâiec.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
miél (miéi), s. m. – Puiul (mascul) al oii. – Mr. ńel, megl. (m)ńiel, istr. ml’e. Lat. agnellus (Pușcariu 1070; Candrea-Dens., 1100; REW 284), cf. it. agnello, prov. agnel, fr. agneau, cat. anyell, v. sp. añel (gal. año). Fonetismul prezintă dificultăți, cf. Pușcariu, Dacor., I, 424-5 și Rosetti, I, 85. Explicație oferită de Candrea-Dens., și admisă de Tiktin, care se bazează pe o formă intermediară *(a)mnel, cu disimilarea grupului mn › m, a fost considerată inacceptabilă de Meyer-Lübke, Dacor., II, 2, pe motive discutabile. Ipoteza lui Rosetti, BL, V, 33 (și Rosetti, Mélanges, 171), cu privire la un rezultat rom. *ñel trecut la miel prin fonetism analogic, pentru a evita pronunțarea ñ, care în rom. s-ar considera „patoise”, e destul de puțin probabilă, fiindcă propune pentru dacorom. un rezultat gn › ñ, care nu apare în alte exemple. Mr. ńel (cf. milia › mr. ńil’e, melem › mr. ńere etc.) și, pe de altă parte, rezultatul similar mia, miță și mior și probabil miață, indică destul de clar pentru rom., trecerea lui gn inițial › mn › n. Der. mielar, s. m. (păstor de miei); mielărea, s. f. (lemnul-lui-Avram, Vitex agnus castus); mielușel, s. m. (mieluț; gogoașă); mielușea, s. f. (mioară); mielăriță, s. f. (păduche parazit al oii). – Vasmer, II, 122 socotește că rus. merlucha „piele de miel” se explică prin rom. mielușa; mai curînd e vorba de un der. în rusă care pornește de la rus. mech „piele”, cu rezultatul *mechlucha disimilat.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
miél s. m., pl. miéi, art. miéii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MIEL miei m. 1) Pui de oaie (în special de s*x masculin). Pielicică de ~. ◊ ~ul blând suge la două oi se spune despre persoanele care trag foloase din două părți. 2) Blana prelucrată a acestui pui. 3) Carnea acestui animal. /<lat. agnellus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COADA-MIÉLULUI s. v. coada-cocoșului, lumânare, lumânărică, salvie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SALATA-MIÉLULUI s. v. fetică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ȚÂȚA-MIÉLULUI s. v. urechelniță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
coáda-miélului (bot.) s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
țâța-miélului (bot.) s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink