MIELOCÍT, mielocite, s. n. (Biol.) Celulă precursoare a leucocitelor care se găsește normal în măduva osoasă roșie și care apare în sânge în cazuri de leucemie. [Pr.: -mi-e-] – Din fr. myélocyte, engl. myelocyte.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MIELOCÍT s.n. Nucleu al celulelor nervoase din măduva osoasă roșie. [Pron. mi-e-. / < fr. myélocyte, cf. gr. myelos – măduvă, kytos – celulă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MIELOCÍT s. n. celulă din măduva osoasă, care provine din mieloblast. (< fr. myélocyte)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
mielocít s. n. (sil. mi-e-), pl. mielocíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink