Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări
MIÉRCURI s. f. A treia zi a săptămânii, care urmează după marÈ›i. ♦ (Adverbial) într-o zi de miercuri; (în forma miercurea) în fiecare miercuri; în miercurea imediat precedentă sau următoare. – Lat. mercuris [dies].
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MIÉRCURI f. A treia zi a săptămânii. /<lat. mercuris
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
miércuri s. f. – A treia zi a săptămînii. – Mr. Å„ercuri, megl. (m)Å„ercuri. Lat. MercÅrii (dies) (Diez, I, 274; PuÈ™cariu 1071; Candrea-Dens., 1102; REW 5519), cf. it. mercoledì, prov. dimercre, fr. mercredi, sp. miercoles. – Der. miercan(-nă), s. m. È™i f. (nume de bou sau de vacă născută într-o miercuri).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
miércuri s. f., art. miércurea; pl. miércuri, art. miércurile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MIÉRCUREA adv. În fiecare zi de miercuri. /<lat. mercuris
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink