MIERÍU1, -ÍE, mierii, adj. (Reg.) Albastru (deschis). – Mier (reg. „albastru” < lat.) + suf. -iu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MIERÍU2, -ÍE, mierii, adj. De culoarea mierii. – Miere + suf. -iu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MIERÍU adj. v. albăstriu, albăstrui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mieríu (albastru-deschis, de culoarea mierii) adj. m., f. mieríe; pl. m. și f. mieríi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PIATRĂ-MIERÍE s. v. calcantit, sulfat de cupru.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink