MILITARÍSM s. n. Politică de subordonare a activității de stat, și prin aceasta a întregii vieți sociale, intereselor de mărire a potențialului militar și de pregătire pentru război, precum și de menținere cu ajutorul forței a relațiilor de dominație atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. – Din fr. militarisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MILITARÍSM n. Politică bazată pe sporirea puterii militare, promovată în vederea pregătirii războaielor de cotropire. /<fr. militarisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MILITARÍSM s.n. Politică reacționară caracterizată prin cursa înarmărilor și intensificarea reacțiunii interne în vederea pregătirii războaielor de cotropire. [Cf. fr. militarisme, germ. Militarismus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MILITARÍSM s. n. politică care acordă armatei și celorlalte instituții militare un loc preponderent în societate, iar conducătorilor militari un rol principal în dirijarea politicii interne și externe a țării. (< fr. militarisme, germ. Militarismus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
militarísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink