MISIONÁR, -Ă, misionari, -e, s. m. și f. Persoană (de obicei călugăr sau preot) trimisă să răspândească creștinismul în țări cu altă religie dominantă. [Pr.: -si-o-] – Din it. missionario, fr. missionnaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MISIONÁR s.m. Propagator al religiei creștine sau al doctrinelor unor secte creștine în țările cu altă religie dominantă. ♦ Persoană care caută să câștige adepți pentru o cauză, pentru o comunitate etc. [Pron. -si-o-. / cf. fr. missionaire, it. missionario].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MISIONÁR, -Ă s. m. f. propagator al religiei creștine sau al doctrinelor unor secte creștine în țările cu altă religie. ◊ cel care caută să câștige adepți pentru o cauză. (< it. missionario, fr. missionnaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
misionár s. m. (sil. -si-o-), pl. misionári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MISIONÁR ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care are misiunea de a propaga religia creștină sau doctrinele unor secte creștine în statele cu altă credință dominantă. [Sil. -si-o-] /<it. missionario, fr. missionnaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink