Dex misiune

MISIÚNE, misiuni, s. f. 1. Însărcinare, împuternicire dată cuiva, sarcină de a face un anumit lucru. 2. Grup de persoane (oficiale) trimis într-o țară străină cu un anumit scop (de obicei diplomatic); delegație. ◊ Misiune diplomatică = reprezentanță diplomatică a unui stat, condusă de un ambasador sau de un ministru plenipotențiar. 3. Acțiune de propagare a creștinismului în țări cu altă religie dominantă; instituție religioasă dintr-o asemenea țară, prin care se propagă creștinismul. 4. Rol, rost, datorie, menire. [Pr.: -si-u-. – Var.: (1, înv.) mísie s. f.] – Din fr. mission, lat. missio, -onis.

MISIÚNE s.f. 1. Însărcinare, rol, funcție încredințată cuiva. 2. Delegație trimisă de un stat în străinătate cu un scop determinat (în special diplomatic). ♦ Reprezentanță diplomatică permanentă condusă de un ministru plenipotențiar. 3. Acțiunea de propagare a creștinismului în țările cu o altă religie dominantă. [Pron. -si-u-, var. misie s.f. / cf. fr. mission, it. missione, lat. missio].

MISIÚNE s. f. 1. însărcinare, funcție încredințată cuiva; rol, rost, menire. ♦ ~ diplomatică = oficiu sau reprezentanță diplomatică permanentă cu grad de ambasadă sau legație, condusă de un ambasador sau de un nunțiu. 2. delegație trimisă de un stat în străinătate cu un scop determinat. 3. acțiunea de propagare a creștinismului în țările cu o altă religie. (< fr. mission, lat. missio)

MISIÚNE s. 1. v. însărcinare. 2. v. menire.

misiúne (însărcinare, grup de reprezentanți, propagare, menire) s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. misiúnii; pl. misiúni

MISIÚNE ~i f. 1) Sarcină acordată cuiva în vederea realizării unei acțiuni. 2) Reprezentanță diplomatică a unui stat în alt stat. 3) Grup de persoane (oficiale) trimis undeva cu un anumit scop; delegație. 4) Organizație de creștini care propagă religia creștină în statele cu altă credință dominantă. [G.-D. misiunii; Sil. -si-u-] /<fr. mission, lat. missio, ~onis