MITOLOGÍE, mitologii, s. f. Totalitatea miturilor create de un popor sau de un grup de popoare înrudite. ♦ Disciplină care se ocupă cu explicarea, compararea și clasificarea miturilor, cu originea și evoluția lor etc. – Din fr. mythologie, lat. mythologia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MITOLOGÍE f. 1) Ansamblu de legende care aparțin unei civilizații, unui popor, unei religii etc. 2) Ramură a științei care se ocupă cu studiul miturilor. /<fr. mythologie, lat. mythologia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MITOLOGÍE s.f. Totalitatea miturilor unei religii sau ale unui popor. ♦ Știință care cercetează originea și evoluția miturilor. [Gen. -iei, var. mitologhie s.f. / cf. fr. mythologie, it. mitologia, gr. mythologia < mythos – mit, logos – studiu].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MITOLOGÍE s. f. 1. totalitatea miturilor, a legendelor care aparțin unei civilizații. 2. studiu științific al miturilor, al originii și semnificației lor. 3. ansamblu de credințe, de idei care se referă la aceeași națiune și care se impun membrilor unei colectivități. (< fr. mythologie, lat. mythologia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
mitologíe s. f.. art. mitología, g.-d. art. mitologíei; pl. mitologíi, art. mitologíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink