Dex modulare

MODULÁRE, modulări, s. f. Acțiunea de a (se) modula și rezultatul ei. – V. modula.

MODULÁRE s.f. Acțiunea de a modula și rezultatul ei; modulație. [< modula].

MODULÁRE s. f. 1. acțiunea de a modula. 2. sistem de dimensionare a construcțiilor, folosind modulul de bază. 3. introducere în opera de artă plastică sau arhitecturală a unei unități de măsură unică, care prin repetarea sau subîmpărțirea ei să servească la dimensionarea elementelor constitutive ale operei, ca și a întregului. 4. (biol.) rediferențiere a celulelor în procesul lor de formare definitivă. ◊ modificare produsă în celule de stimulii din mediu. (< modula)

MODULÁRE s. v. inflexiune.

moduláre s. f., g.-d. art. modulării; pl. modulări

MODULÁ, modulez, vb. I. 1. Intranz. (Muz.) A trece de la o tonalitate la altă (după regulile armoniei). 2. Tranz. A exprima ceva prin inflexiuni ale vocii, a trece în chip melodios de la un ton la altul. 3. Refl. și tranz. A (se) modifica anumite mărimi caracteristice ale unei oscilații (spre a transmite semnale purtătoare de informații). 4. Tranz. (Înv.) A modela. – Din fr. moduler.

A MODULÁ ~éz 1. tranz. 1) muz. (arii, sunete, melodii etc.) A exprima prin inflexiuni ale vocii; a articula, trecând armonios de la un ton la altul. 2) fiz. A face să se moduleze. 2. intranz. muz. A emite o succesiune de sunete, schimbând tonul, înălțimea, accentul (conform regulilor armoniei). /<fr. modeler

A SE MODULÁ se ~eáză intranz. fiz. (despre mărimile caracteristice ale unor oscilații) A se modifica pentru a transmite semnale purtătoare de informație. /<fr. modeler

MODULÁ vb. I. tr. 1. A exprima ceva prin inflexiuni ale vocii; a schimba tonul, inflexiunile vocii; a ritma, a cadența. 2. A modifica amplitudinea, frecvența sau faza unei oscilații armonice. [< fr. moduler, cf. lat. modulari].

MODULÁR, -Ă adj. Referitor la un modul, de modul. [Cf. fr. modulaire].

MODULÁ vb. tr. 1. a exprima ceva prin inflexiuni ale vocii; a schimba tonul, inflexiunile vocii; a ritma, a cadența. 2. a efectua o modulație (2). (< fr. moduler)

MODULÁR, -Ă adj. 1. referitor la un modul. 2. constituit dintr-un ansamblu de module. (< fr. modulaire, engl. modular)

MODULÁ vb. 1. a(-și) mlădia. (Își ~ vocea.) 2. v. in-tona.

modulá vb., ind. prez. 1 sg. moduléz, 3 sg. și pl. moduleáză

modulár adj. m., pl. modulári; f. sg. moduláră, pl. moduláre