MOFTANGÍU, moftangii, s. m. (Fam.) Om neserios pe care nu se poate conta, flecar (și șmecher); moftolog. – Moft + suf. -angiu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MOFTANGÍU s., adj. v. clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
moftangíu s. m., art. moftangíul; pl. moftangíi, art. moftangíii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MOFTANGÍU ~i m. Persoană care vădește lipsă de seriozitate. /moft + suf. ~giu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink